Vă e cunoscută acea stare de agitație interioară, însoțită de vâjâitul din urechi și de inima ce a pornit-o la galop? Recunoașteți insomniile sau poate coșmarurile ce apar aproape în fiecare noapte? Fobiile, lipsa chefului de a realiza orice activitate care înainte vă producea plăcere?

Ne vine greu să acceptăm că noi am provocat toate astea. Se spune că un pic de grijă, de atenție când lucrăm, nu face rău. Dar când fulgul de Grijă se transformă pe nesimțite într-un mare bulgăre numit Stres , lucrurile ne scapă de sub control.

Și ceea ce începe cu o mică amețeală duce în timp la un colaps total. Acesta se materializează în pierderea prietenilor, rezultate slabe la serviciu și deterioararea sănătății, de a cărei importanță devenim subit conștienți.

Tot de noi depinde să punem punct, indiferent cât de mult am parcurs din drumul spre prăpastie. Chiar și aproape de hău dacă am ajuns, încă mai este timp să ne oprim! Odată ce am pus piciorul în gol, urcușul va fi mai dificil; jos pândește depresia pentru a te prinde în ghiarele ei ascuțite.