Generații de sacrificiu

8/2/2015
Fiecare în sinea lui a simțit la un moment dat faptul că se împleticește în cuvinte în fața altora căutând

Fiecare în sinea lui a simțit la un moment dat faptul că se împleticește în cuvinte în fața altora căutând astfel să se descurce pe sine.

Totul se întâmplă pentru că nu vrei să te arăți slab, nu vrei să fii compătimit sau să lași prilejul unora să te manipuleze cum vor.

Luptăm pentru egalitatea șanselor, pentru o viață mai bună. E bine. Atât timp cât luptăm pentru ceva, fie că e vorba de un hazard sau nu, tot e bine.

Nu ne-am născut pentru a fi fericiți. Nu noi ai acestor vremuri, cei din ’80-90 și ceva.

Noi suntem aici să învățăm din încercările de viață spre a-i ajuta pe viitorii vlăstari să ducă neamul omenesc mai departe.

Suntem o generație de sacrificiu aflați într-o ghilotină care a executat și alte generații, pentru care plătim cu capetele și noi.

Unii părinții își lasă copiii să se descurce singuri în viața… să supraviețuiască, nu să trăiască. Aceștia își doresc ca odraslele lor să se zbată așa cum s-au zbătut ei… e trist.

Mulți părinți poate într-un târziu își dau seama că puteau face mai mult pentru copiii lor. Uneori când e cam târziu. De fapt, totul va fi cam pe atunci când ai lor copii nu vor mai avea decât amintirile, prieteniile din străini, din alte orașe, țări.

Este ușor să faci un copil dar și mai ușor este să te faci că nu vezi faptul că el se chinuie. Important este să-ți agonisești mașină, plasme sau la propriu dinți în gură pentru cine ți-e alături ca partener. Toate astea când al tău copil face carii mestecând zi de zi speranțe deșarte spre o viață mai bună. A fost doar un copil și n-a avut frați. A fost doar unul și l-ai omis.

Dacă-i plătești școala, dacă-i mai dai din când câte ceva dar nu ce are nevoie, nu înseamnă că ai făcut totul pentru el.

Cea mai bună scuză a multor părinți: ,,E mare, lasă-l să se descurce.” Astfel ei s-au absolvit de orice responsabilitate asupra lor și s-au protejat de riscul de a-i chinui conștiința pentru tot ce ,,n-au putut” să facă.

Să vezi atunci când copilul se va descurca… fii sigur de faptul că nu se va mai încurca cu zdrențele pe care bătrânețea ți le va lăsa pentru cârpit. Toate la timpul lor. Nu e bine să judeci pe cel ce a contribuit la suflarea ta pe acest pământ dar totuși… o faci pentru că ești și tu om.