Preș

Cum ajungi preșul rudelor, prietenilor și al altora? Nu te mai întreba! Ceva ai făcut. Ceva am făcut cu toții. Sunt cărți care vorbesc despre acest aspect, sunt informații multe despre cum ai putea fi ajutat în acest sens. După ce ai terminat cartea, probabil te-ai axat pe problemele cotidiene. Ți-ai mai adus aminte să aplici din ceea ce ai citit? Consumator de materiale pentru dezvoltare personală, ai aplicat câtuși de cât din tot ce ai citit?

Timpul ce l-ai petrecut citind și neaplicând nimic, îl înlocuiai cu o plimbare în parc, o întâlnire cu oameni dragi sau pur și simplu ai fi ascultat o melodie plăcută ție.

Dezvoltarea personală este legată de a face ceva în momentul prezent. De a te bucura de evoluția ta din mers. De a trăi clipa și a căuta bucuria în micile bucurii ale vieții. Momentul prezent, nu? Dacă nu ai înțeles nimic, atunci închide acest tab! Îl vei deschide eventual mai târziu. Acum, fă ceva ce-ți place și revino la lectură, dacă mai simți s-o faci, evident.

Nimeni nu are dreptul să-și șteargă pantofii de tine.

Tu doar ești în proces de reamintire și o să-ți dai seama în curând de acest aspect. Sau poate nu! Nimeni nu merită mai mult decât tine și nu are dreptul să-ți ceară lucruri în favoarea lui și în detrimentul tău. De aspectul ăsta profită cel mai des familia și prietenii. „Hai fă-o pentru mine” „hai să fie bine să nu iasă rău.” Într-un continuu „hai” și pretenții la favoruri și sacrificii ce te transformă negreșit într-un preș. Înaintezi în vârstă. Parcă-ți vine să-ți dai palme. N-ai făcut nimic pentru tine, totul pentru alții. Au călcat toți peste tine cum au vrut. Au și dansat pe tine, în timp ce tu nu-ți mai simțeai ritmul inimii, sub greutatea lor.

Viața a trecut peste tine, ești bătrân și nu mai ai mult. Regretele sunt inutile. Degeaba ai primit iluminarea etății dacă tinerețea a fost o gaură neagră. În cel mai bun caz, maro… Nu mai ai putere să faci nimic, acum. Acesta este momentul la care vrei să ajungi? Atunci, poftim, lucrează!